Spectacolul: "Creațiunile lui Prometeu"

Imagini

Informații

Data: 23 Februarie 2024, 19:00 Vineri
Evenimentele trecute
  • 1 Februarie 2023, 19:00 Miercuri
  • 11 Noiembrie 2022, 19:00 Vineri
  • 30 Martie 2022, 19:00 Miercuri

Descriere

CREAȚIUNILE LUI PROMETEU

Conducerea muzicală: FRIEDERICH PFEIFFER (invitat)

Coregrafia și regia: OVIDIU MATEI IANCU

Scenografia: DRAGOȘ BUHAGIAR

Video design: ANDREI COZLAC

Concert maeştri: OVIDIU RUSU, CORINA MURGU

Maeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU, MANUELA ARDELEAN, ALIN RADU

Prometeu ANTONIN FARAUT

Zeus ANDREA CHIAPPETA

Cupluri: GUSTAVO FERREIRA / NANAKO IMAI, ANDREA CHIAPPETA / CHISAKO OTA, FLAVIUS POPA / ANDREEA MIREA, SERGIU MIHALIC / CODRUȚA BĂLAN, ANTONIN FARAUT / CARLA DUKAI

Zei OLGA SFETCU, ALINA MIHAI, IOANA NICOLESCU, CODRUȚA BĂLAN, SAYUKI TOTSUKA, LARISA CLEMENT, MARTINA MARLETTA, CHISAKO OTA, NANAKO IMAI, FLAVIUS POPA, SERGIU MIHALIC, GUSTAVO FERREIRA

Oameni ANDREEA MIREA, HONOKA NISHIMURA, PATRISIA MUREȘAN, AOI IWAZAKI, MELANIE IZZO, CARLA DUKAI, CRISTINA MÎRZA, MARINA SANCHEZ, YASMIN ARAFE, AIRI HAMADA, ANNA PASELLO, YEWON KIM , ALEXANDRU PÎNTEA, ȘTEFAN DASCĂLU

Orchestra și ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara

Regia tehnică: HELLEN GANSER

Durata: 1 oră

Vârsta recomandată: 5+

Direcțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.

În anul 1800, Ludwig van Beethoven primește din partea faimosului coregraf Salvatore Viganò, nepot și discipol al compozitorului Luigi Boccherini, comanda unei partituri de balet pentru Hofburgtheater din Viena. Inventator al coreodrammei, o mult apreciată mixtură de dans și pantomimă, care combină naturalismul cu structura narativă, Viganò va aborda în perioadele pe care le-a petrecut ca prim - balerin și maestru de balet al Hofoper din Viena (1793-95, 1799-1803), teme istorice sau mitologice, semnând de cele mai multe ori și suportul muzical al acestora. Însărcinat să îi dedice o lucrare Împărătesei Maria Theresia, va alege în sens alegoric mitul lui Prometeu, însă realizând importanța și dificultatea noii sale misiuni, a apelat la Ludwig van Beethoven, cea mai recunoscută autoritate muzicală a timpului, rugându-l să abordeze tema din perspectiva compozitorului de carieră.

Entuziasmat să compună pentru scena curții imperiale, Beethoven acceptă scenariul propus de Viganò, care reinterpretează vechiul mit grecesc în spiritul Iluminismului. Eroul antic este aspru pedepsit pentru faptul că a furat focul ceresc spre a-l dărui muritorilor. În libretul de secol XIX, Prometeu însuflețește două statui, dăruindu-le știința și arta, însă fără să îi descrie martiriul, baletul ilustrează moartea și renașterea titanului, dar și celebrarea creaturilor sale, care ajung să îi înțeleagă eroismul.

Distribuția apare ca revelatoare pentru tratarea coregrafică a temei, experimentatul maestru de balet și tehnician focalizând în primul rând atenția asupra noilor creaturi. În mod neașteptat, începând cu cel de al doilea act, Prometeu nu se manifestă activ. Înconjurate de Apollo și de muze, de cele trei Grații și de Bachus, de Amphion, Arion și Orfeu, muzicienii legendari ai lumii antice, creaturile sunt inițiate în muzică și dans, apoi învață alături de Melpomene sensul și rostul tragediei. Muza le dezvăluie acum că viața se sfârșește în moarte și alege să îl pedepsească și să îl ucidă pe Prometeu, pentru că nu le-a dăruit creaturilor sale șansa de a fi nemuritoare. Thalia, muza comediei, îi mângăie pe cei care plâng, în timp ce Pan îl readuce pe Prometeu la viață, motiv de sărbătoare, de bucurie și de dans.

Creațiunile nu se transformă pe deplin în ființe umane, până la întâlnirea cu Apollo și muzele Parnasului. Acesta este mesajul noii creații de balet, iar muzica lui Beethoven surprinde prin tehnici și soluții nonverbale întreaga metamorfoză a eroilor săi. În viziunea lui Viganò, Parnasul este o alegorie a curții habsburgice, iubitoare de artă, iar baletul în întregul său, o celebrare a idealului educației artistice, conform căruia, doar acela care cunoaște în profunzime artele spectacolului, poate să aspire la statutul unei ființe desăvârșite.

Pentru baletul european al secolului al XIX-lea, cortina se ridică odată cu Creațiunile lui Prometeu, o partitură considerată astăzi crucială pentru evoluția stilului beethovenian, spiritul ei eroic regăsindu-se mai târziu, în opera Fidelio (1805) sau în muzica incidentală la Egmont (1810).

Bilete

Amplasarea pe hartă

Autentificare

Vă rugăm să introduceți emailul și parola Dvs:

Înregistrare Express

Introduceți adresa de email și parola:

Pe Fest.ro, puteți adăuga propriile evenimente pentru a vă promova sau distribui publicului nostru. Pentru acest lucru, creați un cont personal și urmați acești pași: 1. Autentificați-vă sau înregistrați-vă pe platformă. 2. Accesați "Contul meu" și categoria "Pentru proprietar". 3. Completați formularul "Adaugă un eveniment nou" cu informațiile despre evenimentul dvs. 4. Adăugați o imagine relevantă pentru eveniment. 5. Revizuiți informațiile și publicați evenimentul. 6. Acesta va fi verificat de către echipa noastră înainte de a fi afișat pe site pentru toți utilizatorii. 7. După aprobare, acesta va fi vizibil pentru toți. 8. Oricând veți avea acces rapid și ușor pentru a gestiona și actualiza detaliile evenimentului în funcție de necesitățile dvs. Așteptăm cu interes evenimentele dvs. pe Fest.ro!

Emailul Dvs este deja înregistrat pe Fest.ro. Doriți să unificați ambele conturi de utilizator?